Gadget-Review.ro Din pasiune pentru gadgeturi
Începem cu un subiect care pe mine m-a tot frământat o bună perioadă de timp: cât de eco-friendly sunt mașinile electrice, cele despre care producătorii ne spun că ar fi soluția pentru ca planeta noastră cea albastră să rămână…cât mai verde.
Ei bine, conform Wikipedia, opinia dominantă este că încălzirea globală se datorează activității umane, în special prin eliberarea de dioxid de carbon în atmosferă, adică prin arderea combustibililor fosili.
Iar dacă ne referim la industria auto, se pare că aceasta este responsabilă pentru 12% din emisiile globale de dioxid de carbon.
În condițiile acestea, să fie oare mașinile electrice soluția pentru ca noi să ne bucurăm de frumusețea tehnologiei în confortul celor patru roți, dar și de aerul curat atât de necesar?
Te invit să aflăm împreună răspunsul la această întrebare, în minutele următoare.
Să-i dăm cheie, deci! Deși…până la cheie mai avem o bucată de drum de parcurs. Așa că îți propun ca punct de plecare procesul de fabricare. Cât ne costă în materie de poluare fabricarea unei mașini clasice versus o mașină electrică?
Ei bine…mult!
Dar, se pare că în cazul mașinilor electrice și mai mult.
Să o luăm cu începutul.
Așa cum bine știi, atât mașinile tradiționale cu motor termic, cât și vehiculele electrice sunt produse pe bază de oțel, aluminiu, sticlă, plastic, cauciuc și alte materii prime pe care nu are sens să le enumerăm acum. Fiecare dintre aceste elemente necesită, desigur, un proces specific de extracție sau prelucrare, proceduri care generează – ghici ce – emisii de carbon.
Până aici, destul de echilibrată situația.
Diferența apare însă atunci când discutăm despre „combustibil,” respectiv despre procesul de fabricare al acestuia.
În cazul motoarelor clasice vorbim despre benzină sau motorină, iar în cazul mașinilor electrice despre baterii.
Iată ce spun cifrele la care au ajuns diverși cercetători din domeniu, pe parcursul mai multor studii efectuate.
La capitolul mașini clasice situația „staționează” în felul următor: extracția petrolului necesar producerii unui litru de carburant generează 370 de grame de dioxid de carbon.
Circumstanțele sunt ceva mai complicate în cazul mașinilor electrice. Acestea funcționează pe bază de acumulatori Li-ion. Aproximativ 6% din compoziția acestor baterii este reprezentată de litiu, element al cărui proces de extragere este extrem de poluant și extrem de productiv la capitolul gaze cu efect de seră.
Las tot cifrele din studii avizate să vorbească și îți spun doar atât: un kilogram de litiu generează între 5 și 15 kilograme de dioxid de carbon în atmosferă, în funcție de tipul exploatării. Iar producerea unei baterii pentru o mașină electrică necesită 8 kilograme de litiu. Nu, n-ai greșit calculul – vorbim despre 120 de kilograme de dioxid de carbon eliberate în atmosferă pentru producerea unei singure baterii!
Și îți reamintesc că am vorbit despre un singur element, ce reprezintă doar 6% din componența acumulatorilor!
Până acum, scorul este 370 de grame la 120 de kilograme de dioxid de carbon – avantaj mașinile pe combustie.
Dar, nu te grăbi să tragi concluzii!
Până la urmă, cum stă situația?
Situația derapează simțitor odată ce aceste două tipuri de vehicule părăsesc porțile fabricii. Și parcă niciun participant la trafic nu pare să fie avantajat.
O mașină cu motor termic consumă în medie 17.000 de litri de benzină, respectiv 13.500 litri de motorină pe durata vieții sale. Ținând cont că producerea unui litru de benzină sau de motorină generează 370 de grame de dioxid de carbon, asta înseamnă că o mașină clasică are nevoie pe parcursul vieții sale de carburant în „valoare” de 6300 de kilograme de dioxid de carbon – cost de producție.
Atenție, nici nu am luat în calcul emisiile generate de combustibili din timpul exploatării efective a mașinii!
Nici mașina electrică nu rămâne cu kilometrajul pe 0 în ceea ce privește emisiile de CO2 odată ce părăsește linia de producție. Cel puțin nu în prezent.
Deși aparent suntem tentați să spunem că emisiile electricelor sunt inexistente, de fapt, lucrurile nu stau chiar așa.
De unde provine energia pe care o folosim să ne încărcăm mașinile electrice? De la stațiile de încărcare, alimentate cu energie electrică din centralele electrice o să-mi răspunzi. Și ai dreptate. Așa cum la fel de adevărat este că pentru a produce curent electric, aceste centrale – ce crezi? – ard combustibili.
Un exemplu care să ilustreze într-un mod mai grăitor acest fapt vine din partea nemților care au făcut studii în acest sens. Aceștia susțin că din punct de vedere al electricității de care are nevoie pentru reîncărcare, o Tesla produce între 150 și 180 de grame de dioxid de carbon pe kilometru. Fun fact, vorbim de o cantitate de emisii poluante chiar mai mare decât cea produsă de mașinile diesel Mercedes.
Un alt studiu, de data aceasta realizat de Reuters, ce a luat în calcul nu doar utilizarea efectivă a mașinii ci și emisiile rezultate în timpul producției sale, arată că, de exemplu, un posesor de Tesla Model 3 trebuie să conducă minimum 13.520 km înainte ca mașina sa să devină mai puțin dăunătoare pentru mediu decât o Toyota Corolla cu un consum mediu de 7,1 l / 100 km. Hmm. Interesant studiul acesta. Așadar după primii 13.520 km, balanța înclină către Tesla în acest battle al autoturismelor eco-friendly cu mediul, iar la 13520 km, un autoturism este considerat aproape nou.
Reciclarea bateriilor Li-ion
Totuși, în același context „verde,” este esențial să amintim încă un aspect: reciclarea bateriilor Li-ion. Sau mai bine zis, incapacitatea noastră de a gestiona acest aspect, pentru că se produc și se aruncă mai multe baterii decât putem noi recicla în momentul actual. Bateriile de pe automobilele electrice sunt realizate din multe elemente poluante, iar creșterea segmentului de autoturisme electrice va ridica la fileu o provocare destul de mare: Cum facem să reciclăm acumulatorii uzați, astfel încât gradul de poluare să fie redus la maxim?
UE estimează că până în 2030, vom avea pe străzi aproximativ 30 milioane mașini electrice. Autoturismele electrice vândute pe teritoriul Europei, dețin baterii cu o garanție de 8 ani. Prin urmare, se estimează că în 10-12 ani, acumulatorii autoturismelor actuale se vor apropia de sfârșitul vieții, ceea ce face ca industria de reciclare să devină un must, în cazul în care chiar ne dorim să avem un viitor mai verde pentru noi și generațiile următoare.
Dacă bateriile de pe mașinile pe combustie, cele cu acid și plumb se reciclează, potrivit lui Paul Anderson de la Birmingham University, în prezent doar 5% din bateriile uzate de pe mașinile electrice sunt reciclate. UE vrea să oblige producătorii auto să devină mai atenți cu ceea ce se întâmplă cu acești acumulatori odată ce se uzează, astfel încât să nu ajungă la groapa de gunoi. Având în vedere că aceștia conțin materiale periculoase, ce pot exploda, este extrem de importantă o manevrare corectă a lor. În plus, vorbim de materiale limitate pentru fabricarea acumulatorilor, iar recuperarea acestora este esențială pe termen lung.
Dacă ar fi să ne uităm în ograda câtorva branduri auto, eu aș spune totuși că avem motive să fim optimiști și încrezători că partea de reciclare se va accelera în viitorul apropiat. Nissan deja folosește bateriile de la Leaf pentru roboții autonomi ce livrează piese în fabricile sale auto. Volkswagen a deschis deja o stație de reciclare în Germania, ce are în primă fază o capacitate de reciclare de 3600 de pachete de baterii pe an. Aici se reușește recuperarea unor elemente precum nichelul, litiul și cobaltul. Tot aici în Europa, trebuie să amintim de grupul Renault, care reciclează toate bateriile uzate de pe autoturismele sale electrice, iar pe viitor, ambiția producătorului este de a putea recicla baterii provenite după orice autoturism, astfel încât să ajungă la o cotă de piață de 25% pe acest segment de piață.
Markus Schäfer, membru în consiliul de administrație al Mercedes Group ne asigură că începând chiar cu anul acesta, „producția de la uzinele din Germania va fi neutră din punctul de vedere al emisiilor. Prin urmare, lăsăm complet în urmă electricitatea bazată pe cărbune și obținem energia electrică doar din surse regenerabile.”
Nici grupul Volkswagen nu se lasă mai prejos și declară că intenționează ca până în 2023 toate uzinele să folosească exclusiv energie electrică din surse regenerabile.
Cei de la Audi par să fie cu un pas în față, căci energia electrică folosită pentru producerea unor modele electrice în uzina lor din Bruxelles provine de la un sistem fotovoltaic cu o suprafață de 107.000 de metri pătrați, poziționat pe acoperiș.
Putem spera la un viitor verde sau neah…
Așadar, motive să sperăm la un viitor mai verde există. E adevărat mai sunt multe aspecte de rezolvat pentru a putea susține cu adevărat că balanța înclină clar către mașinile electrice atunci când vorbim de o industrie auto eco-friendly, dar eu zic să rămânem optimiști, căci ușor, ușor pare să se întrezărească pași mici, sper eu cu efecte mari pe termen lung…
